ZANI Carol

Ian 4th, 2012 | De | Categoria: Personalitati

Zani, Carol (6 noiembrie 1878, Bazzana, Italia 17 decembrie 1950 Piatra Neamţ) – maistru zidar

Italian de origine, naturalizat, prin acordarea “Diplomei de încetăţenire” prin Jurnalul Consiliului de Miniştri nr.3276 din 17 septembrie 1925, publicat în Monitorul Oficial nr.237/1925″. A fost cel mai mare antreprenor de construcţii pe care – judeţul Neamţ, în prima jumătate a secolului al XX-lea.

Absolvent al şcolii profesionale. A lucrat în nordul Italiei ca muncitor apoi ca maistru zidar. Dispunea de temeinice cunoştinţe tehnice privind rezistenta materialelor de construcţii şi tehnologia prelucrării şi folosirii acestora. In România a re­venit în anul 1900 şi s-a stabilit în Bicaz, împreună cu alti italieni, unde pune unei echipe de muncitori constructori. Printre primele clădiri ridicate au fost Palatul Regal, reşedinţa de vară a suveranilor României şi Şcoala primară din Tarcău, Palatul Administrativ şi Gara nouă din Piatra Neamţ. Tot lui îi este atribuită Cabana „Dochia” – de pe muntele Ceahlău. In 1914, luna martie, pune piatra fundamentală a Vilei, proprietate a lui G. Lalu, al cărei proiect fusese întocmit de Roger Bolomei arhitectul şef al Capitalei, născut în Barnar – Broşteni, pe Valea Bistritei. După primul război mondial s-a stabilit în Piatra Neamţ, cumpărând casa veche,’ fostă proprietate Constantin Dornescu de pe str. Iordan, pe care a renovat-o. După decesul primei sotii (Ana, născută Cezura), se recăsătoreşte cu Cristea Elena (1907 – 1974), profesoară.

Antrepriza de construcţii „Carol Zani” a ridicat clădiri pentru instituţii de stat (primării, spitale, dispensare medicale, şcoli, biserici), precum şi pentru mar proprietari ai vremii. De numele lui sunt legate construcţiile bisericilor din Grinţies, Dreptu, Hangu, Cut, Precista (Piatra Neamţ); a primăriilor din Ghigoeşti, Dumbrava, Savineşti, Bicaz sau ale şcolilor: Liceul de fete. Şcolile normale de băieţi şi fete, Şcoala de băieţi nr.l, azi Muzeul de Artă, Şcoala din Valea Viei, denumită „Jear Raux şi G.D. Lalu”, Banca Naţională, Poşta, clădirea Teatrului. Spitalul Costinescu” Căminul de ucenici; casele: Vila „G.D. Lalu”‘, Alexandrina Măcăresc Barassi, Livezeanu, Tomulescu, Vulovici, Fior, Calmulschi. loaniu Şoarec ş.a. După trecerea în eternitate, în 1950, „antrepriza” a fost naţionalizată. Aşa cu- scria G.T. Kinleanu fostului prefect Constantin Prâsnea la Bucureşti, „totul a încăput într-un camion, soţia şi fiica rămânându-i pe drumuri. Prin tot ce a făcut Zani va trăi în amintirea oamenilor”.

Sursa: Dictionarul oamenilor de seama din judetul Neamt autor:Constantin Pangrati, editura Crigarux, 1999

Tag-uri: , , , ,

Scrie un comentariu