VOREL, Lascăr L.

Ian 5th, 2012 | De | Categoria: Personalitati


VOREL, Lascăr L. (19 august 1879, Copou – Iaşi – februarie 1918, Miinchen. Germania; reînhumat în Cimitirul „Eternitatea” din Piatra Neamţ), pictor.
Tatăl, Lascăr A. Vorel farmacist în Piatra Neamţ; mama, Julieta, născută Suess, în Iaşi. A copilărit în Piatra Neamţ. Pitorescul naturii, la care s-au adăugat monumentele istorice din timpul lui Ştefan cel Mare, au generat peste ani, primele compoziţii picturale care se vor găsi în ciclul peisaje bistriţene. Clasele primare urmate la Şcoala de băieţi nr.l, unde a avut coleg de bancă pe Mărgărint, tovarăş dejoacă şi de escapade, copil talentat la desen, cu care „s-a iniţiat în taina plasticităţii norilor de pulbere şi a mişcărilor (…) El e maestrul meu cel dintâi şi cel din urmă” (Valentin Ciucă). Cursurile gimnaziale, urmate tot în oraşul de sub Cozla i-au lărgit nu numai orizontul de cunoaştere, dar i-au dezvoltat şi simţul artisitic. Timp de trei ani (1891 – 1894), l-a avut profesor de desen pe Alexandru Anastasiu, care i-a orientat talentul spre pictură. Româna a facut-o cu Panite Crivăţ, lb. germană cu „neîntrecutul germanist” Vasile Şutcu. iar istoria cu Ioan Ursu, viitorul profesor universitar, pe care l-a întâlnit la Berlin şi Munchen, în timpul anilor de studii în Germania, unde s¬a stabilit în 1899, după studii liceale şi Şcoala de Arte Frumoase din Iaşi.


Işi desăvârşeşte talentul artistic în atelierul lui Franz von Stuck, începând din 1904, ca student al Academiei de Artă, fost profesor al lui Wasili Kandinsky şi Paul Klee. Curând, îşi întrerupe studiile, deschizându-şi propriul atelier, în Bluttenstrasse; respinge formele academiste şi adoptă un stil original, care avea să-l impună atenţiei publice. Marele pictor german, Franz von Stuck vedea în el „un mare talent, original în tehnică, compoziţie, precum şi în întreaga lui fiinţă… Era cel mai original din clasa mea, nu mă imita cum faceau majoritatea elevilor mei. Lucrul lui era spontan, şi de un gust rafinat”. In 1907 execută desene satirice şi pictează portrete; vizionează expoziţiile retrospective Van Gogh (1908), Cezanne şi Matisse de la Galeriile Tannhauser (1909), ambele organizate în Munchen şi care au influenţat puternic evoluţia pictorului român în direcţia curentului artistic expresionist.


Prieten cu N.N. Tonitza, Gr. Negoşanu ş.a., începând din 1910 participă la expoziţiile „Tinerimii artistice” – asociaţie profesională a pictorilor din România de evidentă tendinţă novatoare. In 1911 şi 1912 propune trei tablouri admise şi cuprinse în catalogul expoziţiei: „Impresie din Dachau (Bavaria)”, „Vederea oraşului Piatra Neamţ” şi „Mesteceni”. Un an mai târziu, în 1913, „Tinerimea artistică” îi prezintă şase tablouri: „Femei la baie”, „Răstignire”, „Vedere din oraş”, „Scenă de bar”, „Bal mascat” şi „Serată”. Expoziţia din martie 1914 a „Tinerimii artistice”, prin diversi¬tatea tematică şi stilistică a lucrărilor prezentate, unde alături de Brâncuşi, Luchian, Paciurea, Jalea, Han, Medrea, Pallady, Petraşcu, Ressu, Bunescu, Şirato, Theodo- rescu-Sion, Hârlescu, Mathey a expus şi Vorel, a fost socotită un moment important în evoluţia artei româneşti pe calea înnoirii mijloacelor de expresie. In iunie 1916, expoziţie alături de Erich Heckel la galeria Golz din Munchen. Dintre preocupările literare ale lui Lascăr L. Vorel amintim: Măestrul meu (schiţă) apărută în revista Viaţa literară şi artistică (1908); Singurătate, Finale şi Geometriştii (1913), în Noua Revistă Română. în ultimii ani de viaţă, petrecuţi în capitala Bavariei, întocmeşte un jurnal, aflat în patrimoniul Muzeului de Istorie din Piatra Neamţ.


In 1958, prima Expoziţie retrospectivă organizată în sălile din bd. Magheru nr.20. La Piatra Neamţ, între 1969 – 1998, au avut loc mai multe ediţii ale bienalei Lascăr Vorel, simpozioane omagiale la Muzeul de Artă, care l-au readus în actualitate.

Tag-uri: , , , , ,

Comentariile sunt inchise.