Festivalul „Lada cu Zestre” – colocviul „Civilizatia Lemnului”

Mai 22nd, 2013 | De | Categoria: Evenimente culturale

Colocviu_Lada cu zestre

Sambata, 25 mai, incepand cu orele 11.00 Complexul Muzeal Judeţean Neamţ va invita sa participati in cadrul manifestarilor prilejuite de cea de a VIII-a editie a Festivalului de arta populara „Lada cu Zestre”, la colocviul cu tema: „Civilizatia Lemnului”.
Gazda evenimentului va fi Muzeul de Arta Eneolitică Cucuteni.
Colocviul va cuprinde doua sectiuni, una dedicata comunicarilor si o a doua rezervata lansarii de carte.
Moderatorul evenimentului este doamna Florentina Buzenschi, muzeograf in cadrul Muzeului de Etnografie Piatra Neamţ.


In cadrul colocviului vor sustice comunicari:


* Feodosia Rotaru. muzeograf, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău Meşteri lemnari din judeţul Bacău;
* Daniela Calistru. muzeograf, Muzeul Municipal Paşcani Arta prelucrării lemnului în zona Paşcani
* Roxana Diaconu. muzeograf. Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ Piese de lemn din donaţia prof. Vasile Vrânceanu
* Marcel Lutic. preşedinte. Asociaţia meşterilor populari din Moldova, laşi Rosturi apotropaice de altădată, regăsite pe obiectele de lemn ale meşterilor de azi
* Constantin Lungu, preşedinte, Asociaţia meşterilor populari din Ţinutul Neamţ, Târgu Neamţ Unelte ciobăneşti din lemn
* Iulian Bucur, muzeograf. Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău Biserica catolică de lemn din Valea Mare, com. Faraoani, judeţul Bacău
* Dr. Dorinei Ichim. expert patrimoniu, Direcţia pentru Cultură Bacău Arhitectura religioasă de lemn din epoca lui Ştefan cel Mare
* Eva Giosanu, muzeograf, Complexul Muzeal Naţional „Moldova* laşi Lemnul în spaţiul liturgic
* Dr. Ana Bârcă, cercetător. Muzeul Naţional al Satului „D. Guşti’ Bucureşti Arhitectura casei de lemn din Velikii Rostov
* Pr. Dr. Florin Tuscanu, Protopop de Roman
Simbolistica motivelor decorative în bisericile de lemn din zona Roman

Partea a ll-a:

Lansare de carte, prezintă Dr. Ana Bârcă, cercetător.
Muzeul Naţional al Satului „D. Guşti” Bucureşti
Dr. etnolog Elena Florescu, Dr. în istoria artei Marina Sabados,
fotograf Cornel Miftode – Biserici vechi de lemn din Ţinutul Neamţ

Colocviu.Lada.cu.zestre

Povestea lemnului

Pădurea – răspândită pe o mare parte din suprafaţa pământului, inclusiv pe arealul ţârii noastre, oferă numeroase bogăţii naturale, printre care cel mai important este lemnul, denumit şi „aurul verde”.
întrebuinţarea lemnului în numeroasele domenii ale vieţii omului a condus la dezvoltarea unei adevărate „civilizaţii a lemnului”.

Datorită calităţilor lui, lemnul a fost folosit de oameni din cele mai vechi timpuri, la realizarea majorităţii lucrurilor necesare traiului – de la locuinţă şi obiectele casnice – la unelte şi instalaţii, de la mijloace de transport – la arme, de la elementul mitic – la sursa de căldură etc.


Generalizarea întrebuinţării lemnului s-a datorat multiplelor sale proprietăţi:
densitatea şi duritatea (esenţe uşoare: molid, brad, plop, salcie: esenţe semigrele: tisă. fag. nuc. păr: esenţe grele: corn, stejar, carpen, salcâm): durabilitatea (mare: stejar, ulm, tisă: medie: molid, brad, frasin; mică: mesteacăn, fag, carpen): elasticitatea (mare – la brad. molid, frasin: medie – la stejar, fag: mică: pin, castan, plop.): acusticitatea (molid, brad alb, paltin de munte); bun combustibil (răşinoase, foioase) etc.


Prelucrarea lemnului a înregistrat o continuă evoluţie – de la activitatea individuală, la meşteşug şi industrie. în toate zonele împădurite, exploatarea, transportul şi mulţimea meşteşugurilor bazate pe lemn au constituit ocupaţii şi îndeletniciri principale ale localnicilor, ajungându-se la stricte specializări: dulgheri, tâmplari, drăniţeri, butnari, rotari, rudari, lingurari etc. Toate aceste meşteşuguri au fost foarte dezvoltate în judeţul Neamţ, până la jumătatea secolului al XX-lea, când datorită industrializării, prelucrarea manuală a lemnului a îmbrăcat, mai mult, forma artizanatului, orientat spre producerea de obiecte decorative.


Lemnul a favorizat şi dezvoltarea unei adevărate arte, prin îmbinarea perfectă a utilului cu frumosul. Frumuseţea fibrei lemnoase şi uşurinţa modelării sale fac din fiecare lucru un obiect de artă. prin estetica formei şi a proporţiilor, la care se adaugă decorul aplicat, prin folosirea diverselor tehnici (tăiere, cioplire, crestare, incizare, sculptare, traforare, pirogravare.).


Meşterii lemnului au creat, cu îndemânare, talent şi migală case şi acareturi, biserici şi troiţe, piese de mobilier popular, până la cele mai uzuale unelte (cozi de coasă, juguri, bâte ciobăneşti, furci de tors, linguri etc.), pe care au înscris motive şi compoziţii ornamentale bogate şi armonioase, între care cele mai frecvente sunt simbolurile solare – reprezentate prin diferite forme de rozete.


Lemnul este un material nobil, care a păstrat căldura primită de la soare, astfel că nu trebuie decât să fie lăsat să-şi exprime calităţile naturale, atât de apreciate şi admirate.

Tag-uri: , , , , , , , , ,

Scrie un comentariu