Descrierea orasului Piatra Neamt

Zona Piatra Neamţ se situează în partea centrală a judeţului Neamt, întinzându-se parţial în Carpaţii Orientali – Munţii Stânişoarei si Munţii Tarcăului (Goşmanul) şi Subcarpaţii Moldovei.

Peisajul natural este caracterizat de o compoziţie geologică complexă şi diferenţe mari de altitudine în cadrul cărora principalul lanţ muntos scade în altitudine de la vest spre est. Există trei unităţi fizico-geografice, fiecare dintre ele având caracteristici bine definite: regiunea muntoasă, regiunea de podiş şi regiunea văilor. Astfel, teritoriul zonei este asemănător cu un  amfiteatru natural orientat către est.

Municipiul Piatra Neamţ, reşedinţă de judeţ, cu o populaţie de 110.288 locuitori (la 01.01.2005), se află pe DN 15 la 360 km de Bucureşti, 65 km de Bacău, 28 km de Bicaz, 47 km de Roman, 44 km de Tg.Neamţ, 135 km de Iaşi ; 321 km de Cluj ; 241 km de Braşov ; 477 km de Oradea ; 755 km de Belgrad ; 712 km de Budapesta ; 262 km de Chişinău ; 918 km de Bratislava.

Este aşezat pe terasele râului Bistriţa, în Depresiunea Cracău-Bistriţa, la o altitudine de 310-430 m. Este înconjurat de culmile: Cernegura (851 m) la sud, Pietricica (586 m) la est, Cozla (651 m) la nord, Cârlomanu (704 m) la nord-vest şi Bâtca Doamnei (462 m) la sud-vest, culmi care reprezintă ultima treaptă a Carpaţilor la contactul cu Subcarpaţii şi care sunt alcătuite din roci sedimentare (gresii, marne, şisturi argiloase, conglomerate). (anexele 1 si 2)

Clima este influenţată de prezenţa munţilor din jur care împiedică pătrunderea curenţilor reci dinspre nord. Aşadar, climatul are veri scurte şi răcoroase, toamne lungi şi ierni blânde. Vânturile dominante sunt cele de vest, nord-vest, influenţate în drumul lor de suprafeţele lacurilor de acumulare, care prezintă mari inerţii termice.

Bazat pe o analiză multianuală a datelor înregistrate de staţia meteo (aflată pe Pietricica în partea din spate, la 360 m altitudine), exista o perioadă de 84 de zile (între 8 decembrie şi 8 martie), cu temperaturi medii negative, incluzând 20 de zile cu medii sub –10oC, (temperatura scade cu altitudinea cu 0,55oC la 100 m), 170 de zile (între 24 aprilie si 10 octombrie), cu medii de peste 10oC şi 69 de zile (între 21 iunie si 28 august), cu temperaturi peste 18o, incluzând 12 zile în care temperaturile pot depăşi 30oC. De fapt, durata orară a intervalelor în care temperaturile depăşesc 30oC nu este mai mare de 50 de ore pe an.

Apele: Bistriţa cu afluenţii săi: Cuejdi, Sarata, Borzoghean, Doamna, Lacurile de acumulare Bâtca Doamnei si Vaduri, Lacul natural de acumulare Cuejdel

Flora: Munţii din jur sunt acoperiţi cu păduri de fag, stejar, pin, molid, de amestec, poieni cu păşuni.

Fauna: mistreţul, căprioara, vulpea, iepurele, lup, bursucul, veveriţa, dihorul, gaiţa, mierla, piţigoiul, privighetoarea, cioara, vrabia, ciocănitoarea, păsări migratoare (rate, gâşte, lebede), iar în ape: cleanul, obletele, boişteanul, ştiuca, lostriţa şi păstrăvul.

Istoric: Cele mai vechi mărturii arheologice datează din epoca de piatră, iar mai apoi, multe dovezi despre istoria acestei zone se referă la civilizaţia geto-dacică (Cetatea Bâtca Doamnei). Prima atestare într-un document extern este din 1387 şi într-un document intern din 31 iulie 1431, când Alexandru cel Bun dăruieşte Mânăstirii Bistriţa „…o casă a lui Crăciun din Piatra”. Aşezarea cunoaşte o importantă dezvoltare în timpul lui Ştefan cel Mare, când a fost construită Curtea Domnească, Biserica „Sf. Ioan” şi Turnul-clopotniţă. Patronul spiritual al oraşului este Sf. Ioan Botezătorul. Ziua oraşului: 24 iunie.