Mănăstirea Bistriţa

bistritamare


Situata in comuna Alexandru cel Bun, la opt kilometri vest de Piatra–Neamt, mănăstirea a fost ctitorita de Alexandru cel Bun (1402), Stefan cel Mare (1498), Petru Rares (1546) si Alexandru Lapusneanu (1554).


Monument istoric si de arhitectura religioasă, adevarată catedrală din piatră, cu ziduri groase de peste un metru, mănăstirea de calugari cu hramul Adormirea Maicii Domnului si Izvorul Tămăduirii detine o colectie de arta (icoane si obiecte de cult), cel mai pretios odor fiind icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana. Mănăstirea cuprinde si doua paraclise, Turnul–Clopotnită, o Casa Domnească, corpuri de chilii şi ziduri întărite.


Biserica are un plan cruciform şi sistem de boltire specific moldovenesc, cu încăperea gropniţei între pronaos şi naos, fiind în multe privinţe asemănătoare cu ctitoria lui Petru Rareş de la Probota Ea adăposteşte mormintele lui Alexandru cel Bun şi Doamnei Ana, al lui Alexăndrel, fiul lui Ştefan cei Mare, al Doamnei Maria, soţia voievodului Ştefan Lăcustă, cei al cronicarului Grigore Ureche şi – probabil – cel al lui losif Muşat, întâiul Mitropolit a! Moldovei, rudă apropiată a lui Alexandru ce! Bun.


Recentele lucrări de restaurare au pus în valoare, printre altele, fresca originară din paraclisul zidit de Petru Rareş şi mai multe fragmente de pictură din palatul domnesc ridicat de Alexandru cel Bun.


Obiectele descoperite în mormintele voievodale şi cu prilejul cercetărilor arheologice efectuate aici, împreună cu numeroase icoane şi cărţi vechi şi alte valori de artă feudală se păstrează în colecţia muzeală a mănăstirii, construită încă din 1932.

Etichete: , , , , , , , , ,