Mănăstirea Pângăraţi

049 - P. N. M-rea Pingarati  .01


Începuturile Mănăstirii Pângăraţi sunt plasate în timpul lui Ştefan cel Mare, când monahul Simion, ajutat de alţi anahoreţi, ridică aici o biserică de lemn. Incendiată în timpul dramaticelor evenimente din vara anului 1476, sihăstria de pe coasta Dealului Păru este refăcută în 1560 de Alexandru Lăpuşneanu şi se transformă – prin danii şi cumpărături – într-un aşezământ isihast de mare importanţă care — la jumătatea secolului al XVII-lea — stăpânea toată valea Tarcăului, sate din ocolul târgului Piatra şi un număr impresionant de poiene, curături, mori, prăvălii, locuri de prisacă etc.
Din punct de vedere arhitectonic, ctitoria lui Alexandru Lăpuşneanu de la Pângăraţi este un caz cu totul particular în arhitectura religioasă din Moldova. Construcţia principală avea la subsol o tainiţă încăpătoare, amenajată ca paraclis în 1642 de către vistiernicul Dumitru Şoldan şi desăvârşită ca atare de egumenul Macarie la începutul secolului XIX. în consecinţă, monumentul de la Pângăraţi este alcătuit din două biserici suprapuse, situatie constructivă destul de frecventă în arhitectura religioasă microasiatică, dar care nu se mai repetă în Moldova decât la Biserica Sf. loan Botezătorul din Suceava.


Vizualizare hartă mărită

Etichete:, , , , , , , ,